EnglishDeutsch

Despre GO

Istoric

GO-ul este unul din cele mai vechi jocuri cunoscute.
Probabil a fost inventat acum 4000 de ani in China, unde s-au scris si primele carti de GO. In Japonia GO-ul a fost introdus in anul 735 d. Hr. pe vremea imparatului Shonu. Initial sa raspindit numai incet, doar in paturile sociale superioare. In 1603, pe vremea sogunului Iyeyasu, sa infiintat academia de Go care a existat pina in 1868 (cind a cazut ultimul sogun).
Pe vremea sogunilor jocul a cunoscut o raspindire rapida in rindul nobililor si a samurailor. Fiecare samurai purta cu el un set de piese si o tabla de GO cu care se delecta in clipele de ragaz. Legat de importanta jocului in aceasta perioada au aparut numeroase legende si anecdote care de multe ori contin afirmatii despre strategia jocului.
Intre 1868 si 1880 jocul a cunoscut o perioada de decadere.
Dupa 1880 a inceput sa se raspindeasca in toata lumea. Numarul jucatorilor de GO, pe intreaga lume, este in continua crestere.

Generalitati

"Maestrii se recunosc dupa ceea ce pot face cu lucruri putine" spune un vechi proverb chinezesc. Acest lucru este potrivit si pentru jocul de GO.

Tabla de joc (Goban)

Tabla de joc este de obicei aproape patrata (45x41 cm), de culoare galben-bruna cu un caroiaj de 19x19 linii. Un patrat are dimensiunea de 22x24 mm (forma si culoarea au fost astfel alese incit nu obosesc ochii jucatorului care priveste tabla.) Spre deosebire de sah piesele se plaseaza pe intersectia dintre linii.

Piesele (pietre)

Piesele in numar de 361 (181 negre si 180 albe, de obicei negru incepe) sint de forma lenticulara cu diametrul de marimea unui patrat de pe tabla de joc. Ele au toate acelasi valoare si odata plasate pe tabla nu mai sint mutate.
In trecut piesele se confectionau din marmura alba si neagra.

Regulamentul jocului


Teritoriu

O zona delimitata de piese de aceasi culoare si/sau de marginea tablei de joc se numeste teritoriu. Scopul de baza in GO este de a avea la sfirsitul partidei cit mai mult teritoriu. (in imagine negrul poseda 8 puncte de teritoriu)

Libertati

Punctele adiacente unei piese se numesc libertati.
In mijlocul tablei o piesa va avea 4 libertati, la margine 3, iar la colt doar 2. La grupuri de piese numarul de libertati se insumeaza. (vezi figura de mai jos)

Captura

Daca in urma unei mutari ale adversarului, o piesa sau un grup de piese nu mai poseda nici o libertate, piesa sau grupul de piese se considera prizonier si este indepartat de pe tabla de joc. Acest lucru se numeste captura.

La un grup de piese sau o piesa care mai poseda doar o singura libertate se spune ca se afla in atari. O mutare care are ca urmare lipsirea de libertati a piesei/grup de piese proprii se cheama sinucidere (asta ar insemna ca piesele sint facute "cadou" adversarului). Sinuciderea este interzisa.(albul nu are voie sa joace in punctul marcat).

Daca mutarea este urmata de captura nu este sinucidere.(negru poate joaca in punctul marcat).

Piese vii/moarte

Un grup de piese care nu poate fi capturat (cu 2 libertati interne, sau doi ochi) se numeste grup viu. Daca negrul ar vrea sa captureze acest grup el ar trebui sa joce de o data in ambele libertati ale albului, altfel ar fi sinucidere, care este interzisa.

Un grup de piese care nu are posibilitatea sa obtina doi ochi se numeste grup mort. Un grup mort nu trebuie capturat de catre adeversar, el se indeparteaza de pe tabla de joc la sfirsitul partidei. (In unele situatii, in urma unor schimbari pe tabla de joc, un grup mort poate "reinvia".)

Ko

O situatie deosebita este cind o piesa poate fi capturata, dar piesa cu care s-a facut captura, ramine in atari. In aceasta situatie adversarul ar putea recaptura piesa, dar si piesa lui ar ramine in atari, si jocul ar intra intr-o repetare permanenta. Aceasta situatie se numeste Ko.
Pentru a evita ciclizarea joculiu recapturarea in Ko este permisa numai dupa ce adversarul a jucat in alta parte a tablei. La sfirsitul patidei toate Ko-urile trebuie inchise. (Foarte des depinde viata unui grup considerabil de un Ko).

      

Seki

Una din cele mai interesante situatii intilnite in GO se numeste Seki. Seki este o configuratie in care doua grupe de piese au 2 libertati interne comune. Jucatorul care joaca primul intr-una din libertati (cu scopul de a captura celalalt grup) va pierde!



Citeva exercitii


"Teoria" formelor

Un lucru important in timpul unei partide de GO este anticiparea rezultatului unei mutari. Deoarece numarul de combinatii posibile creste exponential, multi jucatori nu gindesc decit 1-2 mutari inainte. Dar de multe ori in lupte pentru supravietuirea unui grup nu este suficent. O metoda foarte eficenta este memorarea unor forme a caror finalitate se cunoaste si dirijarea jocului spre aceste forme.

Grupuri cu 3 libertati

La trei libertati exista doar doua posibilitati de aranjare. Locul marcat cu rosu reprezinta punctul critic. Daca negrul reuseste sa joace in acest punct, grupul lui va trai.

Grupuri cu 4 libertati

Patru libertati ofera o sansa mai mare de a trai, dar influenta formei este deja mai pronuntata.

4 libertati aranjate in linie sau in forma de "L" ofera viata grupului indiferent de cine este la mutare.

Altfel se intimpla in configuratia de mai sus. Daca negru nu reuseste sa joace in punctul marchat, grupul lui nu va supravietui.

O configuratie de evitat este:

Singura sansa de supravietuire este un seki. Incercati!

Grupuri cu 5 libertati

In cazurile cele mai avantajoase exista trei puncte vitale, deci grupul va trai cu siguranta.

Dar este posibila o aranjare cu numai 2 puncte vitale, cum se vede in figura de mai sus.
Dar nici la 5 libertati viata unui grup nu este sigura. Abia dupa ce negru joaca in punctul vital, grupul lui va trai!

Grupuri cu 6 sau mai multe libertati

Problema grupurilor cu un numar mare de libertati se rezolva aducind aceste grupuri la una din formele discutate mai sus.

Probleme de viata si de moarte